Astăzi e ziua ta. Dragul meu președinte. Cel pe care l-am iubit sincer. În care am crezut cu toate greșelile lui. Cu tot alaiul de securiști puși ca lipitorile pe el și care până la urmă - urmă care continuă și azi, chiar de ieri - …te-au dovedit. Căci, ca să scăpăm de ele, de excedentul lor, ca antidot, bag de seamă că ne trebuie tot… un om de-al lor.


Cum te simți la vârsta asta, dragă dle Președinte? Fiindcă, uite cum și ce cerne, cât de aiurea, viața asta de azi? Cum s-au dus domnul Ion Rațiu, cum Coposu. Dar cum Vali Sterian și Pațurcă ai noștri, bravii, sincerii, verbalii, muzicalii, violenții tăi susținători? Și bietul Ciumara, prietenul nostru, al lui Vali, ai mișcării folk, folku’ revoluţionar nu langa-langa, al Pieței Universității. Vezi, Emil, mișcarea străzii recentă îmi dă nostalgii profunde. Noi am fost mai buni. Am luat puterea Ei, cei de azi, au pierdut repede tot. Au câștigat manevranții. Sunt dezolat. Fără ei nu se poate nici iubi-n taină… Îmi inaginez ce reacție, ce cântece ar fi avut bietul Vali Sterian după șocurile recente! Căci n-am să uit cum cu o zi înainte de a pleca tu în SUA, ca președinte, ai fost la Clubul ”Vali Sterian”, azi desființat cu nerușinare capitalistă. Cu Vali și soția sa acolo, cu noi, cu mine și copiii mei, care te adorau. Nimeni nu credea că vii. Azi, Clubul ăla nu ar mai fi avizat, era cvasi-mortal. Dar pentru mulți ca mine a rămas istoric. Erai Emil ”al nostru”. Niciodată generația celor cuprinși azi între 55-75 de ani nu a avut Președintele ei, cu care să fie apropiat și pe care să-l susțină.Tot prin Piața Universității… Dar ce repede s-a stins Generația Golanilor. Ce repede s-a uitat ”Imnul Golanilor”, cântat, compus de Pațurcă. E recuperat doar de cea mai amărâtă galerie de fotbal, cea a Rapidului. Au șters tot, Emil, în urma noastră din România. Nu mai vor tradiții revoluționare adevărate, sănătoase, au intrat viermii în tot ce mișcă și e bun în țara asta. Îi infestează de când sunt muguri …tu ai avut dreptate că te-au învins chiar dacă nu trebuia să abandonezi… Dar sunt sigur că te sugrumau, te încolăciseră ca șerpii. Și, poate fiindcă ai cedat la timp, la timpul lor arză-i-ar …, apucăm astăzi să te felicităm la cei 75 de ani ai tăi. 

Mulți, mulți ani înainte, Emil!

 
 
Loading...