Opt ani de când a evadat dintr-o viaţă poate mai puţin de coşmar decât cea pe care acum i-o devoră cei cândva dragi... Plus foamea de senzaţie a nesăţioasei prese. Care se hrăneşte cu asta.


Şi care, acţionând chiar aşa, cu exagerare, îşi face menirea - informează omenirea. Presa niciodată nu e de vină! Fiindcă se hrăneşte cu ce-i oferă realitatea bogată în nutrienţi sociali, vitamine, fapte şi nenorociri. Omul, da, greşeşte uneori mai mult decât vrea. El poate fi şi sublim, şi abject, şi extaziant, şi deject. Concomitent. În acest secol amoral. Despre care se zice că ”va fi religios sau nu va fi deloc.” Deocamdată e plin de ură contra lui Dumnezeu. Un secol urât al crimei, cinismului existenţial. Ce au toate astea cu biată Mădălina?
 Au, căci ele au alcătuit, de 8 ani, spectacolul grotesc al neliniştilor şi viscolelor postume ale ”Fetei cu părul de aur”. Ale superstarului. Şi ale mamei nesăbuite care dintr-o imaginară, bolnăvicioasă disperare existenţială, şi-a lăsat copilul de izbelişte. S-a sinucis. L-a abandonat într-o lume cum e cea de azi...
Dacă presa s-a îndopat cu suspectă foame-n gât din ”Cazul Mădălina”, nimeni dintre marii Psihologi ai Neamului nu s-a implicat în caz. Doar ”părerologi” satelind pe la TV. E un caz de abandonare a vieţii şi a unui copil. Nu pricep de ce Mădălina, dacă a hotărât să aibă un copil, l-a părăsit aşa? Dar poate ea n-a vrut să moară, a fost omorâtă, se mai zice!? Resping ipoteza! E absurdă. Ar fi o crimă perfectă. Ceva rar. A fost acuza părinţilor îndureraţi, i-am înţeles, dar.... De aia zic, acest caz mediatizat mega-insistent, cu o nesimţire media uneori, fu abandonat/rezolvat rapid de Poliţie. Şi apoi clasat de psihologii noştri tineri, apăruţi ca ciupercile după ‘90, altfel mari showmeni TV... Singura care l-a luat în serios - şi a făcut din asta o ”profesie de credinţă” - a fost Carmen Hara, psiholog & prezicător. În deciziile căreia unii au crezut, alţii nu. Aşadar, fiind singura care a avut dreptate... Dacă Mădălina s-a sinucis fiindcă i-ar fi scăzut popularitatea uriaşă iniţială, cea de la momentul ”Fată dragă”, ar fi aflat acum că e mai populară. Dar, nu solista. Cazul ei. Acum, ar trebui lăsate-n pace. Şi ea, şi cazul... Să fie celebrată creştineşte. EA. Decent. Să i se asculte, difuzeze ­cântecele... o lumânare, o rugăciune. Şi după atâta isterie, o idee creştinească pentru cei care pretind că au iubit-o :
Lăsaţi-o pe Mădălina Manole să se odihnească în pace!

loading...
Loading...