”Munca este izvor de sănătate”. Am vrut să verific cât adevăr stă în această zicală şi m-am aventurat pe dealurile nesfârşite ale Urlaţiului, la 22 km de Ploieşti, la cules de struguri. M-am băgat, cum ar veni, zilier la patron. Programul - opt ore, banii - 50 de lei în mână.


Adunarea s-a dat sus, pe coama unui deal, către care fiecare a urcat după cum a putut: unii mai sprinteni şi care ştiau locurile au mers pe jos, cei mai mulţi cu mijloacele de locomoţie puse la dispoziţie de ”dom’ şef”. Unii cântă câte ceva de prin zonă, alţii îşi povestesc păţaniile dimineţii, toţi sunt veseli, deşi afară plouă şi este frig. În total, în jur de 30 de oameni, care sunt împărţiţi rapid printre butacii de vie. Ţinta noastră: strugurii roşii. Fiecare are o lădiţă în care pune fructele, unii au chiar şi o foarfecă specială, pentru a tăia mai cu spor ciorchinii. Pe rândul meu, lucrez cot la cot cu Ileana şi Maria, iar vecini ne sunt Costel şi Vasile.

struguri5.jpg

Când s-a crăpat de ziuă, 30 de oameni, printre care și reporterul Click!, au urcat pe Dealu Mare, la podgoria Basilescu pentru a culege struguri
Foto: Dorin Constanda

Toţi culeg strugurii din vie cu o viteză uimitoare, de zici că sunt utilaje, nu oameni. Am început la ora 7.00 şi ar trebui să terminăm la ora 15.30, cu tot cu pauza de masă de o jumătate de oră. ”Trebuie să iei ciorchinele cu grijă, să nu distrugi boabele”, ne povăţuieşte părinteşte o colegă de cules, după ce i se face milă când vede cum ne chinuim. Îmi dau şi o poreclă: ”două mâini stângi”. ”Pe aceste dealuri avem 70 de hectare de struguri. Plantaţia din care s-a cules astăzi este de struguri de Fetească Neagră. Podgoria noastră este cea mai veche din zonă şi sperăm la o producţie de şase tone la hectar, ca şi anul trecut”, ne dezvăluie Ilie Buican, proprietarul Cramelor Basilescu, cel pentru care m-am tocmit ”culegător”.

struguri6.jpg

Foto: Dorin Constanda

Se plânge că furturile de struguri au atins cote alarmante şi nu reuşeşte să le stăvilească. S-a hotărât să nu mai accepte orice culegător, dar pentru noi face o excepţie, doar am făcut 81 de kilometri de la Bucureşti până aici. Ploaia este din ce în ce mai puternică, aşa că pe la prânz ziua de muncă este curmată brusc şi lucrătorii sunt trimişi acasă, iar banii sunt împărţiţi proporţional cu timpul de lucru. Oamenii îşi dau întâlnire pe a doua zi, dar un lucru este sigur: vor număra un om mai puţin, pentru că reporterul Click! a dat bir cu fugiţii. Trei degete zdrelite şi băşicile din palmă sunt un semn clar şi suficient că a munci la vie nu este pentru oricine. Mai bine un consumator liniştit de vin decât un culegător de struguri rănit.

struguri7.jpg

Deși afară a plouat cu găleata, recolta a fost bogată: zeci de lădițe pline cu struguri
Foto: Dorin Constanda

«Anul ăsta, vinul este de calitate foarte bună»

Aşa se laudă podgorenii din Moldova şi Banat. Încă nu s-a încheiat culesul strugurilor, dar producătorii de vinuri îşi freacă deja mâinile de bucurie. ”A fost un an bun şi se va produce un vin de foarte bună calitate. Situaţia nu este aceeaşi în toată ţara. În Moldova şi în Banat recoltele au fost mai mari cu 20% faţă de anul trecut.

struguri8.jpg

În acest an se vor produce circa 4 milioane de hectolitri de vin
Foto: Dorin Constanda

Din păcate, seceta a afectat culturile din Oltenia şi Dobrogea, unde recolta este mai mică decât se estimase. Însă, calitatea este foarte bună. Le recomand cititorilor Click! să consume vinuri româneşti, certificate: Feteasca, Tămâioasa, Grasa de Cotnari. Să caute pe etichetă «bulina» care certifică vinurile de origine românească”, ne-a explicat Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului. Se estimează că în acest an se vor produce circa 4 milioane de hectolitri de vin. (Marina Dohi)

Drumul strugurelui din lădiţă la sticlă

struguri9.jpg

Instalațiile de vinificare de la crama Bazilescu produc o licoare pentru cunoscători, crede Ilie Buican
Foto: Dorin Constanda

La Crama Basilescu există una dintre cele mai moderne instalații de producere a vinului din România. Lădițele cu struguri sunt descărcate pe o bandă de sortare, unde prin vibrare sunt separate fructele de ciorchine. Apoi ajung la un aparat care zdrobește și execută și separarea totală a fructelor rămase pe ciorchine. Fructele sunt împinse în cilindri de inox de diferite capacități (între 5.000 și 20.000 de litrii), unde stau la fermentat diferite perioade, în funcție de soiul și calitatea vinului (de la o săptămână la o lună). Ajung apoi în prese speciale, unde este scos viitorul vin, după care producția este pusă în vase de decantare, tot de inox. Ce iese, aveți dumneavoastră pe masă. 

 
 
Loading...