Oare este sigur să-mi fac un vaccin care a fost ”inventat” atât de repede? De ce în cazul altor boli a fost nevoie de ani de cercetare, iar serul împotriva Covid-19 este disponibil la doar un an de la declanşarea pandemiei? Iată doar câteva dintre întrebările pe care şi le pun cei care sunt împotriva imunizării atât de recomandate de specialişti. Profesoara Katalin Kariko, unul dintre cercetătorii care au descoperit tehnologia pe care se bazează noul vaccin a demontat toate aceste mituri într-o discuţie cu medicul şi publicistul Vlad Mixich.


Profesoara Katalin Kariko este unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia ARN-ului mesager pe care se bazează vaccinul anti-COVID-19 care, de duminică, este utilizat şi în România. Vlad Mixich a rugat-o să răspundă la câteva dintre cele mai frecvente dubii ridicate în România. De ce ar trebui să avem încredere în ei, în cercetători, şi într-un vaccin atât de rapid aprobat? 

4_tifeti.jpeg

Profesoara Katalin Kariko, unul dintre «părinţii» ARN-ului mesager, explică de ce trebuie să avem încredere în serul anti-Covid-19

 "Critica constructivă este foarte productivă pentru că ajută ştiinţa să evolueze. E bine atunci când oamenii de ştiinţă, sau oamenii care nu au neapărat cunoştinţe specifice, cercetează lucrurile, le văd dintr-o perspectivă diferită şi pun întrebări. Eu sunt întotdeauna în căutarea acestor întrebări pentru că ne ajută să dezvoltăm experimente mai bune sau să oferim explicaţii specifice. Dar criticile nebazate pe fapte sau respingerea vaccinului sunt distructive. Oamenii trebuie să-şi păstreze mintea deschisă, să asculte toate părţile şi să ia o decizie”, a explicat Katalin Kariko, adăugând că cei mai mulţi cercetători îşi dedică întreaga viaţă ca să înţeleagă o porţiune foarte îngustă a ştiinţei. 
Tehnologia folosită la noul vaccin împotriva Covid-19 nu este una descoperită „peste noapte”, ci dimpotrivă. ”Tehnologia ARN-ului mesager modificat a fost introdusă în câmpul ştiinţific încă din anul 2005, cu 15 ani în urmă. Era deja folosită în studiile clinice, când prin această tehnologie au fost codificate proteine terapeutice, ca de exemplu cele folosite pentru tratamentul infarctului. Moderna foloseşte deja tehnologia ARN-ului mesager modificat pentru a vaccina voluntari din studiile clinice destinate virusului gripal. La fel, BioNTech şi Pfizer erau deja într-o etapă avansată a iniţierii studiilor clinice cu voluntari pentru un vaccin anti-gripal”, explică specialistul. 

2_30.jpg

Munca cercetătorilor şi datele acumulate în ultimii 15 ani au făcut posibilă dezvoltarea atât de rapidă a unui ser împotriva Sars-CoV-2

Cercetătoarea a „spulberat” şi miturile legate de evaluarea siguranţei noului ser, care a început să fie deja folosit în toată lumea. ”În timpul dezvoltării acestui vaccin bazat pe ARN mesager, nu au fost omise nici una dintre regulile stricte de evaluare a siguranţei şi eficacităţii vaccinului. Producţia lui a putut fi accelerată pentru că multe vaccinuri bazate pe această tehnologie intraseră deja în dezvoltare.

3_26.jpg

Vaccinarea a început pe 27 decembrie în România

În plus, companiile au început să producă fizic vaccinurile înainte ca studiile clinice să se termine pentru că şi-au asumat riscul ca, în cazul eşecului studiilor clinice, să trebuiască să distrugă toate dozele deja fabricate. Cum a fost posibil să-şi asume un astfel de risc? Datorită compensaţiilor financiare care ar fi fost oferite în acest caz de guvernul SUA şi, în Europa, de către Uniunea Europeană", a conchis Kariko. 
Vaccinarea împotriva Covid-19 a început duminică în România, simultan cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, cu vaccinarea unor medici şi asistenţi din spitalele suport Covid. În prima etapă va fi vaccinat, de altfel, personalul medical din unităţile sanitare, apoi grupele de risc, iar în etapa a treia, publicul larg. Vaccinul folosit deocamdată în România este cel produs de Pfizer/BionTech, iar imunizarea este gratuită şi nu e obligatorie. 

 
 
Loading...