Dacă aţi fi crezut că familia Ceauşescu era adepta preparatelor culinare de fiţe, vă contrazicem.


Elena şi Nicolae Ceauşescu nu erau pretenţioşi la mâncare, ba dimpotrivă, le plăcea să mănânce simplu. Ciorba de ştevie, mâncarea de spanac sau urzicile erau unele dintre preferatele acestora.

În volumul "La curtea lui Ceauşescu" (apărut la Editura Amaltea, în 2004), Maria Dobrescu a povestit, intervievând persoane din anturajul familiei Ceauşescu, cum decurgea o zi normală din viaţa acestora şi cu ce se delectau aceştia de Sărbători, scrie România Tv.

"Îi plăcea să mănânce simplu, ciorbă de ştevie, mâncare de spanac, urzici. Nu era pretenţios, dacă ştiai să i-o faci din buruieni multe, era minunat. Carne de porc? Poate doar sâmbăta şi duminica", scrie în cartea Mariei Dobrescu.

Mesele nu erau pline de bucate, ci totul era bine chivernisit. Se achiziţiona cantitatea strictă de alimente, atât cât se putea consuma. Micul dejun era frugal: o cană de ceai cu lapte, o felie de şuncă, una de brânză şi, din când în când, un ou fiert. La prânz, mergea numai bine un pahar de vişinată.

Nici de Sărbători preparatele rafinate nu-şi găseau locul. De Revelion, unul dintre momentele "măreţe" ale anului, alături de ziua "Tovarăşului" (26 ianuarie), cei mai importanţi oameni din stat se strângeau la Club-bazin Floreasca.

Mihaela Moraru Ceauşescu, fiica lui Marin Ceauşescu (fratele mai mare al fostului lider comunist), povesteşte în volumul "Nu regret, nu mă jelesc, nu strig" (apărut la Editura Meteor Press) din ce se înfruptau oaspeţii sosiţi să petreacă alături de "Marele Tovarăş" la trecerea dintre ani, informează aceiaşi sursă citată mai sus.

"Nici nu se compară rafinamentele culinare de acum cu aşa-zisele rafinamente de la mesele Ceauşeştilor, chiar dacă şi ei ar fi avut acces, să zicem, la fructe de mare. Dar nu le plăceau. Ei mâncau mâncăruri tradiţionale, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Dacă lipseau era vai şi-amar! Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut, se bea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită. Tanti Lenuţa mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion", a precizat nepoata lui Nicolae Ceauşescu în cartea sa.

Meniul se întocmea de regulă cu o seară înainte, bucătăreasa pregătind mâncare pentru 8-15 persoane. Cele mai cerute erau ciorbele acrite din belşug, fripturile la grătar şi prazul umplut cu carne.

 

 
 
Loading...