Mai știți ce făceați fix acum 30 de ani, în ziua de 12 august 1989, într-o Românie comunistă condusă încă de Nicolae Ceaușescu? Poate că puțini dintre cei care au trăit și acele vremuri își mai aduc aminte. Dar în interesantul „Buletin de știri” realizat de secția română a postului Europa Liberă putem regăsi amănunte despre fiecare zi a anului 1989, ultimul al regimului comunist.


12 august 1989 a picat într-o zi de sâmbătă. O zi frumoasă, caldă, cu temperaturi maxime situate, în general, între 26 și 32 de grade. Probabil că puțini își mai amintesc vreun detaliu anume din viața lor așa cum a arătat ea fix în acea zi din România comunistă condusă încă de Secretarul General al Partidului Comunist Român și Președinte al Republicii, „eroul între eroi”, „cel mai iubit fiu al poporului”, Nicolae Ceaușescu. Multe amănunte, însă, despre fiecare zi a anului 1989, inclusiv despre cea din 12 august, se pot regăsi într-un fascinant „Buletin de știri” ce apare pe site-ul romania.europa.libera.org aparținând secției române a faimosului post de radio Europa Liberă. Memoria arhivelor a scos la lumină, zi după zi, faptele mai mari ori mai mărunte întâmplate în acel ultim an al regimului comunist, acum exact 30 de ani. De exemplu, pentru 12 august, aflăm din ziarul „Scînteia” că într-o atmosferă de „puternică angajare politică” și, firește, „în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu”, se încheiaseră cu o zi în urmă lucrările Plenarei lărgite a Consiliului Național al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Gospodăririi Apelor), unde a fost adoptat Programul-Directivă pentru Congresul al XIV-lea al PCR, ce urma să aibă loc în luna noiembrie. Iar în Scânteia Tineretului, era sărbătorită cu un ocean de elogii Ziua Brigadierului și munca celor câteva zeci de mii de brigadieri ce munceau  -  muncă voluntară, firește – pe cele 18 șantiere naționale al tineretului existente la acea dată în România.Câți bănuiau în acel mijloc de august că acela avea să fie ultimul congres al partidului comunist sau că însuși Ceaușescu mai avea de trăit doar trei luni și jumătate?

topul-muzical-revista-saptamana.jpg

Asa arata pagina cu topul muzical realizat de Andrei Partos, ce aparea in revista „Saptamana” condusa de Eugen Barbu și CV Tudor
Așa arăta pagina cu topul muzical realizat de Andrei Partoș, ce apărea în revista „Săptămâna” condusă de Eugen Barbu și CV Tudor

Mihai Constantinescu era pe primul loc în singurul Top muzical din țară, realizat în revista „Săptămâna”

Din sport, aflăm că, la Pașcani, la Balcaniada de fotbal juniori, echipa României a bătut cu 4 la 2 echipa Albaniei, iar la Roman, în cadrul aceleiași competiții, echipa Bulgariei a bătut selecționata secundă a României. Și, poate e bine de reamintit, dar în a patra etapă a competiției cicliste internaționale Cupa Voința (pe traseul Ploiești-Mizil- Cislău-Vălenii de Munte-Ploiești) primul a ajuns Dănuț Catană de la echipa Steaua, urmat de Nicolae Aldulea de la Metalul Plopeni și Petre Șanta de la Voința București. În plan artistic, de exemplu, în Rotonda Ateneului Român, în cadrul „Stagiunii camerale estivale – Laureați ai Festivalului Național Cântarea României”, concertau Ion Nedelciu (clarinet) și Liliana Nedelciu (pian). La Teatrul Național, în Sala Mare, se juca „Harap Alb”, iar la Teatrul Giulești, sala Majestic, se punea în scenă „Pescărușul”. În Grădina Cișmigiu, la Rotonda Scriitorilor, Teatrul Mic avea spectacol de sunet și lumină „Cântăm România de azi”, în timp ce la Teatrul C. Tănase, în Grădina de vară Boema, putea fi vizionat spectacolul „Bună seara, Boema!”. 

În revista „Săptămâna” condusă de Eugen Barbu și CV Tudor, cunoscutul om de muzică Andrei Partoș avea singurele topuri muzical de specialitate din România: Top „U”, de muzică ușoară, cu două secțiuni, muzică românească și muzică internațională și top „P”, dedicat muzicii populare. În această săptămână, exact acum 30 de ani, la secția română, pe primul loc se situa Mihai Constantinescu, cu melodia „Dimineața în culori”, urmat de Adrian Daminescu, cu „Fata cu ochii verzi” și de Loredana Groza, cu „Un buchet de trandafiri”. Completau topul nume ca Silvia Dumitrescu („Ce s-a întâmplat?”), Elena Cârsta („Vreau dragostea”) și Ducu Bertzi („Floare de colț”). La categoria „muzică străină”, primul loc era ocupat de Jason Donovan, cu „Too many broken hearts”, urmat de The Bangles, cu „Eternal Flame” și Sam Brown, cu „Stop”. La muzică populară, primul loc era ocupat de Niculina Merceanu, cu „Cât e omul tinerel”, locul doi, de Maria Tudor, cu „Moața-i cu iie și flori”, iar locul al treilea, de Florica Bradu, cu „Mult mă-ntreabă mândra lună”.

miezul-fierbinte-al-painii-afis-film.jpg

Pe afiaul filmului romanesc „Miezul fierbinte al painii”, realizat in 1983, desi uitat aproape cu desavarsire astazi, apareau multe nume de mari actori
Pe afișul filmului românesc „Miezul fierbinte al pâinii”, realizat în 1983, deși uitat aproape cu desăvârșire astăzi, apăreau multe nume de mari actori
Foto: cinemagia.ro

„Miezul fierbinte al pâinii”, filmul românesc al serii de sâmbătă

La televizor, fiind sâmbătă, programul începea la ora 13.00 cu un jurnal de știri pe scurt, „Telex”. Urma, după 5 minute, emisiunea „La sfârșit de săptămână”, apoi, de la 14.45, „Săptămâna politică”. Programul se închidea la ora 15.00, pentru a fi reluat la ora 19.00 cu „Telejurnal”. De la 19.20 se putea viziona programul de versuri și cântece patriotice, revoluționare, „Sub tricolor, sub roșu steag”. De la 19.30 urma singura emisiune ce rezistă și astăzi, după 30 de ani, „Teleenciclopedia”. La ora 20.00, începea „Floarea din grădină”, o emisiune-concurs de muzică populară. Etapa a II-a. La ora 21.00 începea filmul românesc, „Miezul fierbinte al pâinii”, o producție din 1983 a Casei de filme 5, cu un subiect în concordanță cu Plenara pe agricultură despre care am vorbit la început: competiția dintre agricultura tradițională și industria agricolă hi-tech, cu randament maxim. Distribuția conținea nume mari ale cinematografiei noastre: Vistrian Roman, George Motoi, Octavian Cotescu, Cezara Dafinescu, Olga-Delia Mateescu, Ion Marinescu, Matei Alexandru, Draga Olteanu etc. Regia era semnată de Alecu Croitoru, nume ce poate nu vă mai spune mare lucru astăzi, dar care era și încă este considerat unul important pentru arta cinematografică autohtonă. Iar ziua de televiziune lua sfârșit la 22.30, după cele 10 minute ale Telejurnalului de noapte.Urma o noapte mai liniștită decât altele, a doua zi fiind duminică. Duminică, 13 august 1989.

 

Loading...