Un tânăr din Iași a ajuns cu penisul ars în urma unei simple vizite la medicul dermatolog. Mai exact, doctorul se face vinovat de malpraxis după ce i-a administrat pacientului o soluție cu o concentrație mai mare decât limita suportabilă de organism.


Viaţa unui ieşean s-a schimbat radical în ultimii patru ani, după o simplă infecţie urinară pe care a încercat să o trateze la un medic dermatolog. Drama tânărului de 34 de ani, al cărui penis a fost ars, a început în decembrie 2011 şi încă este departe de a se fi terminat. Bărbatul, victima unui malpraxis oarecum similar cu celebrul caz Ciomu, a rămas mutilat pe viaţă, scrie ziaruldeiasi.ro.

Cum s-a desfăşurat totul

Ieşeanul a mărturisit pentru „Ziarul de Iaşi”, cu menţiunea de a nu-şi dezvălui propria identitate şi nici pe cea a medicului implicat, întrucât dosarul aflat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi se află încă în fază de urmărire penală, după aproape patru ani de la deschiderea acestuia.

Andrei simţea în iarna din 2011 o uşoară sensibilitate urinară. Atunci a ales să se prezinte la medicul de familie, însă după mai multe tratamente tot nu şi-a rezolvat problema. Ulterior, tânărul, la acea vreme căsătorit abia de un an, a decis să meargă pe cont propriu la un specialist din Policlinica mare. „Nu am intenţionat să merg la un specialist anume şi la recomandarea unei doamne de la triaj am urcat la etaj, la cabinetul unui medic dermatolog”, a mărturisit tânărul.

Pacientul a nimerit în cabientul unui medic cu experienţă, în prezent ieşit la pensie. În ciuda faptului că bărbatul prezenta o afecţiune a tractului urinar, medicul nu şi-a declinat competenţa în favoarea unui urolog şi a ales să se ocupe personal de pacient. Medicul i-a spus ieşeanului că problema se va rezolva după trei şedinţe de instilaţie uretrală, cu nitrat de argint, terapie care nu implică durere sau alte senzaţii neplăcute pentru pacient. „Am acceptat să le fac după ce am întrebat dacă sunt dureroase. Medicul a spus că nu sunt dăunătoare, că nu dor, ustură şi nu pişcă. Mi-a explicat că o să simt doar o apă care trece prin uretră”, a mai spus pacientul.

Pentru prima şedinţă de instilaţie, medicul a folosit nitrat de argint din cabinetul propriu. Ulterior, i-a spus pacientului să-şi cumpere soluţia dintr-o farmacie aflată în preajma policlinicii.

Pacientul a avut dureri cumplite

Ieşeanul a mers să-şi cumpere soluţia respectivă, însă farmacista l-a anunţat că nu se poate prepara pe loc. Când a revenit şi a luat soluţia, ieşeanul a văzut că „pe flacon nu scrie nimic”. Ajuns în cabinetul medicului, Andrei l-a întrebat dacă poate verifica soluţia, însă specialistul i-a replicat că „dacă e luată de acolo de unde m-a trimis, sigur este bună”.

Medicul a început astfel a doua şedinţă de instilaţie. „În momentul în care a început să introducă nitratul pe uretră, de durere m-am tras deodată pentru că a început să mă ardă ca un acid sulfuric.M-am tras, iar medicul m-a stropit peste tot, pe burtă, în zona inghinală, pe fese. Pielea s-a înnegrit pe loc. Medicul a început să tremure, dar mi-a zis că nu e nimic, că aşa a reacţionat corpul meu. Eu simţeam că am un fier încins în foc în zona respectivă”, subliniază tânărul.

Cu toate că pacientul suferise o arsură chimică, dermatologul a încercat să-l liniştească recomandându-i nişte spălături cu vitamine. A doua zi de dimineaţa, Andrei nu mai putea urina deloc. „Simţeam usturimi puternice şi nu mai puteam să urinez pentru că mi se «topise» uretra. Nu puteam merge, nu puteam sta întins pentru că eram carne vie, ars peste tot”, spune Andrei.
Ieşeanul a solicitat ulterior ajutor medicilor urgentişti şi apoi a mers la Institutul de Medicină Legală pentru examene prin care să-i poată trage la răspundere pe cei vinovaţi.

Intervenţii complicate pentru refacerea uretrei

Andrei a avut nevoie de peste 100 de zile de îngrijiri medicale şi tratament continuu. A fost urmărit îndeaproape de medici urologi, de chirurgi plasticieni, ieşeni şi bucureşteni. Tânărul a urinat un timp cu ajutorul unei sonde care a fost cusută la propriu de corpul său pentru că pielea era arsă şi tubul nu putea fi lipit.

„După un an de terapie, medicul urolog m-a îndrumat la un prieten chirurg de la Bucureşti care mi-a făcut o uretroplastie, o intervenţie de reconstrucţie a uretrei. Acesta mi-a prelevat mucoasă bucala şi a reconstruit ţesutul uretral. S-a disecat longitudinal penisul, respectiv uretra, s-a refăcut ţesutul şi s-a cusut cu mii de copci în interior”, a mai precizat tânărul pentru „Ziarul de Iaşi”.

Andrei nu mai are o viaţă normală din decembrie 2011 de când i-a fost ars chimic penisul. Tânărul suferă de disfuncţie erectilă şi aproape lunar ajunge la Spitalul "Parhon" pentru introducerea unor tuburi pe uretră pentru a o dilata, astfel încât pacientul să poată urina. Mai mult, inclusiv viaţa profesională i-a fost afectată, în urma unor teste de medicina muncii, arătându-i-se că, faţă de colegii săi, are o capacitate de adaptare redusă cu 10 procente. „Ziarul de Iaşi” a contactat dermatologul care i-a acordat îngrijiri medicale pacientului, însă acesta a refuzat să comenteze cazul, precizând că ancheta încă este în curs. „Nu am nimic de spus. Cazul este în mâna autorităţilor şi vom vedea ce vor decide acestea”, arată doctorul.

Concentraţie de peste 100 de ori mai mare decât cea normală

Expertiza medico-legală a celor două flacoane cu soluţie de nitrat de argint a arătat total diferită. „Pe flaconul care a ajuns în posesia autorităţilor din care s-a făcut prima instilaţie uretrală scria că este nitrat de argint. Flaconul era de sticlă brună, pentru că soluţia este fotosensibilă. Cel de-al doilea flacon, notează autorităţile, era de plastic alb, nu era etanş şi nu preciza despre ce soluţie este vorba. Soluţia a fost atât de defectuos preparată, încât la prima expertiză concentraţia era de 126 de ori mai mare, iar la a doua de 100 de ori” , explică Dragoş Rotaru, avocatul victimei.

Acesta mai precizează că după aproape patru ani de la săvârşirea faptei de vătămare corporală din culpă, dosarul se află în stadiul de urmărire penală. Dosarul implică mai degrabă un concurs de culpe, pentru că pe lângă cea farmaceutică, apare şi alta medicală, întrucât, potrivit Ghidului de bună practică farmaceutică, medicul trebuia să verifice soluţia adusă de pacient. „Ne întrebăm cât ar mai putea să dureze în faza de cameră preliminară şi încă două instanţe, de fond şi de apel. În câţi ani i se poate face dreptate unui justiţiabil dacă au trecut mai bine de patru ani, aproape cinci, şi dosarul încă nu este definitivat?”, a spus Dragoş Rotaru.
 

Loading...