Legea care stabilește regulile stării de alertă încurajează abuzurile și restrâng nejustificat drepturi și libertăți. Aceasta este concluzia la care au ajuns sindicaliștii de la Cartel Alfa. Ei spun că măsurile din starea de alertă sunt mai dure și că s-a dat liber la sclavagismul angajaților.


Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobată de Guvern și votată de Parlament, este „un act normativ plin de ambiguități și contradicții și care cuprinde prevederi care permit și încurajează abuzurile și restrâng nejustificat drepturi și libertăți”, acuză cei de la Cartel Afla.

Sindicaliștii: "Măsurile din starea de alertă sunt mai dure. S-a dat liber la sclavagismul angajaților"

Sindicaliștii sunt de părere că actul normativ, care va intra în vigoare începând din 18 mai, ar fi de fapt un cec în alb acordat statului și conducătorilor de instituții pentru a lua măsuri arbitrare, restrângeri de libertăți lipsite de proporție și fără o justificare temeinică pentru interesul public. 

”Deși se referă la starea de alertă, care se presupune că necesită măsuri și restricții mai puțin severe decât starea de urgență, măsurile propuse sunt mai dure și afectează mai grav drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Legea instituie înclusiv derogarea de la prevederile legislației muncii, ceea ce starea de urgență nu a prevăzut. Derogarea de la prevederile legislației muncii dă liber la abuzuri din partea autorităților publice și angajatorilor privați și pune salariații la dispoziția vătafilor locali și a patronilor, într-o nouă formă de sclavagism”, acuză Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa.  

De ce măsurile din starea de alertă sunt mai dure și afectează angajații

Și iată motivele pe care acesta le aduce în atenție! 

  • Actul normativ nu definește starea de alertă, și nici perioada de timp pentru care aceasta se instituie;
  • Actul normativ este ambiguu, conținând o serie de prevederi care cuprind termeni neclari, precum “restrângeri temporare/graduale” ale exercițiului unor drepturi, lasă posibilitatea unor interpretări, introducând arbitrarul și subiectivul în aplicarea legii;
  • Formula nefericită aleasă de fiecare dată „pot fi afectate”/„se poate aplica” nu îndeplinește caracterul constituțional, fiind neclară atât sub aspectul deciziei ulterioare, lăsate la latitudinea unei alte structuri care nu poate adopta legi, cât și al aplicabilității sale lipsite de obiectivitate;
  • Actul normativ prevede suspendarea drepturilor specifice muncii și protecției sociale a muncii, prevăzute de art. 41 din Constituția României. Dispunerea unilaterală a detașării salariaților, fără existența unui acord intre angajat și angajator, de către conducătorii de instituții publice reprezintă o imixtiune de neacceptat al factorului politic în relațiile de muncă;
  • Actul normativ cuprinde norme absurde sau contradictorii: articolul 16 prevede că “angajatorii cu un număr mai mare de 50 de salariați pot stabili programe individualizate de muncă”, în timp ce articolul 61 prevede sancțiuni pentru această măsură opțională. De asemenea, face referire la prevederi din acte normative declarate neconstituționale;
  • Legea deschide larg calea numirilor politice în administrația publică, fără criterii profesionale (art. 21). Perioada de șase luni pentru aceste numiri în funcții publice nu are justificare, atâta timp cât nu este definită durata stării de alertă.

”Confederația Națională Sindicală “Cartel Alfa” a sprijinit și sprijină în continuare autoritățile statului în lupta împotriva pandemiei COVID 19. Însă, astfel de reglementări nu fac parte din acțiunile firești, legale și coerente de luptă, instituind în schimb haosul și abuzul în relația cu cetățenii. Dacă vom aplica norme haotice, ulterior vom constata că n-au fost constituționale, nu vor produce efecte sau efectele vor fi anulate. Dacă, într-adevăr, ne dorim să ieșim cu toții cu bine din această criză sanitară și economică, trebuie să considerăm lucrătorii și cetățenii parteneri, atât ai angajatorilor, cât și ai autorităților statului, cooptați în procesul decizional la fiecare nivel, nu niște “supuși”, cărora li se dictează sub imperiul forței, neprevăzutului și fricii de sancțiuni. Legiferarea unei astfel de abordări va duce inevitabil la creșterea stării de nemulțumire și tensiune în rândul populației, cu consecința unor revolte sociale”, a mai spus Hossu.  

Starea de urgență se ridică în această noapte la miezul nopții, iar de mâine vom intra în stare de alertă. Relaxările se vor face treptat.

Prima serie de măsuri va fi luată pentru perioada 15 mai-1 iunie, după care vom intra în a doua parte, când regulile probabil că va vor fi și mai blânde. Totul va depinde însă de numărul cazurilor de îmbolnăviri cu coronavirus.

Dacă nu crește, avem șanse să revenim curând la normalitate.

 

Citește și: 

https://www.click.ro/news/national/ccr-decis-de-vineri-romania-intra-stare-de-alerta-dar-cu-o-conditie

https://www.click.ro/news/national/intram-stare-de-alerta-principalele-prevederi-adoptate-de-guvern-obligatii-restrictii

https://www.click.ro/news/national/9-interdictii-stare-de-alerta-ce-nu-vom-avea-voie-sa-facem-dupa-15-mai

 

 

 

 

 

 

Loading...