Mărturii cutremurătoare de pe patul de spital. Subprefectul de Covasna, Cosmin Boricean, a fost bolnavul de Covid numărul 285 din județ. După trei săptămâni de spitalizare, el a povestit, într-un „jurnal de pandemie” pe Facebook, momentele cumplite prin care a trecut.


Nu știe de unde a contactat virusul

Cu 2-3 săptămâni înainte să contacteze virusul, Cosmin Boricean a fost internat pentru o intervenţie la un spital din Braşov. Cu acea ocazie, a făcut și un test Covid, care a ieşit negativ. „Era a doua testare făcută de la începutul pandemiei. În următoarea perioadă am lucrat zilnic şi am interacţionat cu sute de oameni în tot judeţul. Mi-au trecut prin mână sute de documente din toate direcţiile. De fiecare data am încercat să mă protejez şi pe mine, şi pe cei din jurul meu. Consider că puteam să mă infectez de oriunde, în orice moment, cu toate măsurile preventive... pentru ca suntem foarte expuşi. Cred că sunt multe persoane pozitive asimptomatice, care nici măcar nu ştiu că sunt purtătoare şi se află zilnic printre noi şi din păcate sunt tot mai puţini cei care respectă măsurile de prevenţie. În ziua în care am aflat că un coleg din Prefectură a ieşit pozitiv, am mers, m-am testat şi am aşteptat rezultatul acasă în izolare. Dar îmi este imposibil să spun că eu l-am infectat pe el sau el pe mine, sau măcar că avem aceeaşi sursă de infecţie. Eu ma simţeam rău de 3-4 zile, am contactat medicul de familie care mi-a zis că pare a fi o infecţie a căilor respiratorii din cauza aerului condiţionat şi mi-a administrat tratament”, își începe el povestea.

A ajuns la Terapie Intensivă și a slăbit 10 kilograme

Simptomele au început să se agraveze. „Nu am putut mânca nimic solid în jur de 15 zile, doar lichide. Lipsa gustului, lipsa mirosului, febră, dureri musculare, tot tacâmul. Am mai fost răcit la viaţa mea, dar asemenea simptome nu am avut de când mă ştiu. Din păcate după internare lucrurile s-au agravat. A apărut şi pneumonia. O tuse pe care nu v-o pot explica, cu expectoraţii care îmi zdruncinau tot organismul şi mă ţinea treaz toată noaptea. Dar cel mai grav... am ajuns conectat la oxigen, care în scurt timp a devenit indispensabil. Nu puteam să vorbesc sau să fac 2 paşi fără să obosesc, să mă sufoc. Astfel, după 3 zile am ajuns la Terapie Intensivă. Da, nici eu nu credeam înainte că poate fi aşa, dar vă rog să mă credeţi că este groaznic. În rest... injecţii din toate poziţiile, medicamente multe, perfuzii şi mai multe (8-10-12/zi). După câteva zile nu am mai avut vene pe braţe care să îmi susţină branulele şi am ajuns şi la cateter. Au urmat 8-9 zile groaznice în care mi-a fost teamă de intubare în câteva rânduri. Apoi tratamentul a început sa îmi dea speranţe”.

Subprefectul de Covasna: „Acum învăț să respir, să merg...”

După 12 zile, a reuşit să iasă de la terapie intensivă şi să se întoarcă la infecţioase. Cu 10 kg de masă musculară mai puţin şi vlăguit. După trei săptămâni de internare și 29 de zile de la debutul simtomelor, acum a început o recuperare anevoioasă: „Învăț să respir, să merg, să mă odihnesc, să îmi recâştig capacitatea pulmonară. După 10 paşi stau 15 minute să îmi regăsesc suflul; după un etaj urcat, stau 25-30 de minute şi tot aşa. Dar sunt printre cei norocoşi! Am şansa de a mă recupera!”, concluzionează, optimist, Cosmin Boricean.

 
 
Loading...