Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor. În tradiţia populară, în zonele rurale, în această zi plugurile tuturor gospodarilor erau adunate pe islazul sătesc şi preotul făcea o slujbă de sfinţire a apei. Cu această agheasmă se stropeau plugurile şi toate uneltele agricole. Gospodarii mergeau în procesiune pe ogoare şi fiecare plugar trasa prima brazdă pe ogorul său. Astăzi se mai păstrează tradiţia ca ogoarele şi grădinile să fie stropite cu agheasmă, simbolul sănătăţii şi prosperităţii.


Se slobozeşte căldura pe ogoare şi în grădini

În ziua praznicului, în tradiţia populară se spune că Sfinţii Mucenici se întâlnesc şi participă la un ritual de dezgheţare a pământului şi de „ slobozire" a căldurii pe ogoare şi în grădini. Şi în prezent, vârstnicii satelor mai „bat" pământul în această zi cu bâtele spunând: „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vreme bună/pentru plug şi arătură". Totodată, prin această acţiune magică, bătrânii înarmaţi cu bâte sau cu maiuri vor să trezească forţele dormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale.

De Mucenicii aflăm prognoza vremii

Din În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii.
În schimb, dacă în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul, în mod cert, va urma o toamnă lungă.

Pentru sporul în gospodărie

În Muntenia, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc: vasele în care gătesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile din cămară, pentru a avea hrană până la recolta următoare.
În finalul procesiunii, se tămâiază încăperile casei, cu excepţia băii.

Pentru a avea o căsnicie frumoasă

În ziua Mucenicilor se mai împart câte 40 de nuci frumoase, în coajă, tinerilor căsătoriţi, pentru a avea o căsnicie frumoasă, iar membrii familiei să fie mereu sănătoşi.

Pentru avea spor la bani

Pentru a avea spor la bani, bărbaţii mănâncă seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin se consumă o lingură de semniţe de floarea -soarelui sau de dovleac.

Să nu daţi bani cu împrumut

În ziua Sfinţilor Mucenici, cu excepţia bucatelor care se împart în memoria rudelor decedate, pentru bună-sporire în familie nu se dau bani cu împrumut.

Semnificaţia cifrei opt

Tradiţia de a prepara mucenici în familie se respectă în toate zonele ţării. Femeile pregătesc 40 de figurine din aluat, numite „sfinţişori sau mucenici", în funcţie de zona geografică. Mucenicii împletiţi din aluat dospit au forma cifrei opt şi reprezintă simbolul echilibrului cosmic. Mucenicii sunt unşi cu miere, iar deasupra se presară nucă măcinată, simbolul belşugului .

Mucenicii, simbolul soldaţilor martiri din Sevastia

În Muntenia există tradiţia preparării mucenicilor cu „zeamă". Mucenicii sunt făcuţi tot din aluat, în forma cifrei opt, apoi deasupra se toarnă un sirop preparat din apă, miere şi mirodenii. În farfurie se adaugă nucă. Figurinele din aluat sunt simbolul mucenicilor, iar siropul aminteşte de lacul îngheţat unde creştinii au primit cununa mucenicească. După preparare, mucenicii se duc la biserică pentru a fi binecuvântaţi de preoţi, iar primele porţii de mucenici se împart săracilor, copiilor din vecini, apoi rudelor.

Tradiţia celor 40 de pahare

Deseori, bărbaţii respectă obiceiul străvechi de a „bea" 40 de pahare de vin (chiar 44, după tradiţia geto-dacilor, care susţineau că au fost 44 de mucenici). Această tradiţie datează din moşi-strămoşi, când se credea că „ porţia" de 40 sau de 44 de pahare cu vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă.

„Pupoiul"-norocosul familiei

În judeţul Gorj, în dimineaţa praznicului de Mucenici, bătrânele satelor nu se abat de la tradiţia seculară. Ele prepară din mălai un "pupoi" ( o turtă mare) şi socotesc 44 de semne pe suprafaţa "pupoiului". După preparare, bătrânele pun mai multe monede în aluatul "Pupoiului", iar acesta este aşezat într-o tavă care se pune în cuptor. Când s-a copt, "pupoiul" se unge cu miere şi se taie în bucăţi, în funcţie de numărul copiilor din acea familie. Copilul care găseşte primul o monedă este considerat "Pupoiul" casei, adică este norocosul familiei.

După ce împlinesc acest ritual, bătrânele mai pregătesc un " pupoi" pe care îl dau de pomană împreună cu un fuior de lână şi mai multe poame ( fructe uscate). Fuiorul, spune tradiţia populară, reprezintă firul vieţii care se toarce. Acesta aminteşte an de an că fiecare sărbătoare trebuie cinstită aşa cum se cuvine şi fiecare zi trebuie trăită cât mai frumos.

"Uitata"-ofrandă specială

Tot acum se face şi un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită "Uitata". Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi în zilele de moşi
de peste an.

Există şi datina ca, în această zi, fiecare să bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, ştiut fiind că numărul 40 se asociază morţilor.

La începutul primăverii

În ziua de Măcinici, gunoaiele din gospodărie , din grădini şi de pe ogoare se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, pentru a-şi purifica trupul. Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor, este evidenţiat şi de alte obiceiuri, credinţe şi practici magice: credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului iar spiritele morţilor sunt aşteptate de rude cu focuri aprinse şi mese întinse.

Loading...