Fotoliul de prim-ministru al României a ajuns o corvoadă. Mihai Tudose, ministrul interimar al economiei în guvernele Grindeanu şi Ponta, a fost ales de coaliţia PSD-ALDE să devină premier. Principala lui calitate a fost că a acceptat nominalizarea, în timp ce alţi cinci colegi întrebaţi înainte au refuzat.


Ce a fost şi ce a ajuns numirea unui prim-ministru în România condusă de coaliţia PSD-ALDE. “Eu, Carmen Dan, Mihai Fifor, Adrian Ţuţuianu, Marcel Ciolacu am refuzat, iar el a vrut”, s-a amuzat Lia Olguţa Vasilescu despre modul cum a fost ales Tudose, candidatul partidului la funcţia de premier. Propunerea a fost surprinzătoare, în condiţiile în care celebrul raport de evaluare a guvernării, realizat de Darius Vâlcov, îl distrusese practic pe Mihai Tudose. Însuşită totuşi de partenerii de guvernare din ALDE, propunerea a fost atacată din toate părţile.

Lector la Academia de Informaţii a SRI, Mihai Tudose a fost acuzat imediat în spaţiul online că este ”omul serviciilor”. Liviu Dragnea a confirmat luni că au existat suspiciuni în privinţa lui Tudose şi relaţia acestuia cu serviciile secrete, iar patru lideri s-au abţinut la votarea acestuia ca propunere de premier în Comitetul Executiv. În plus, Tudose a fost pus la zid şi pentru modul cum şi-a luat doctoratul la Academia Naţională de Informaţii, cu o lucrare sub îndrumarea lui Gabriel Oprea, teza fiind acuzată de plagiat. De altfel, în 2016 i-a şi fost retras titlul de doctor.

Prezenţi la negocierile cu preşedintele Klaus Iohannis pentru desemnarea noului premier, cei doi lideri ai partidelor de la Putere, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au stat doar 15 minute. Singurii care au făcut o nominalizare au fost cei de la PMP, dar nu pe Traian Băsescu cum se anunţase iniţial, ci pe europarlamentarul Siegfried Mureşan. La ora închiderii ediţiei, Klaus Iohannis nu terminase consultările pentru desemnarea premierului şi nu anunţase dacă acceptă sau nu propunerea PSD-ALDE.

Ce urmează după consultări

Imediat ce șeful statului a făcut numirea, premierul desemnat este obligat ca în zece zile să formeze Guvernul și să întocmească programul de guvernare. Urmează votul de încredere în Parlament, iar dacă majoritatea îl validează atunci șeful statului numește Guvernul. 

 
 
Loading...