Vaccinul anti Covid-19. Ce știm până acum despre distribuirea lui și imunizarea populației
Vaccinul anti Covid-19 se află în teste, iar în curând va începe distribuirea sa în lume, în Europa și, evident, în România. Iată cu ce oferte, soluții și promisiuni vin companiile farmaceutice cu acre Comisia Europeană a încheiat deja contracte de achiziționare.
Vaccinul anti Covid-19 de la Pfizer-BioNTech, eficiență de 90%
Vaccinul anticoronavirus de la Pfizer-BioNTech, pentru care Comisia Europeană a încheiat miercuri un contract de achiziționare a 300 de milioane de doze, are o eficiență de 90 la sută, au anunțat producătorii. Asta înseamnă că îi va proteja pe 90 la sută dintre cei vaccinați, o rată mult mai bună decât în cazul vaccinului antigripal sezonier, care are o eficiență de maximum 70 la sută, a explicat la Digi24 Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov.„Atunci când compania producătoare a anunțat că este eficace în 90 la sută din cazuri înseamnă că dacă vaccinăm populația și o expunem la virus, 90 la sută din populația vaccinată nu va face boala, ceea ce este mai mult chiar decât vaccinul gripal. Vaccinul gripal ne ajută în proporție de 45-50 la sută, în cazul copiilor mici, și undeva în jur de 60-70 la sută, în cazul adulților și a vârstnicilor. De-asta a și fost un entuziasm deosebit când s-a anunțat acest lucru”, a explicat medicul Sandra Alexiu.
Vaccinul anti Covid-19, testat pe 145 de mii de oameni
„Noi discutăm de un studiu care a ajuns la un nivel de 40 și ceva de mii de subiecți, în jur de 45.000, în două loturi: un lot care a primit vaccin și un lot care a primit ser simplu, inert, ser fiziologic sau apă distilată, fără să știe nici doctorii care îi îngrijesc și nici pacienții cine ce a primit. Acest lucru se știe doar de către o comisie independentă care supraveghează să nu existe erori, pentru că orice eroare și orice lucru care se află poate să influențeze studiul. După ce acești oameni au fost vaccinați, ei au fost expuși la boală și în momentul în care s-a studiat nivelul de anticorpi și felul în au reacționat, s-a constatat că 90 și ceva dintre acești oameni au făcut boala. Se mai studiază acum, mai urmează să fie niște răspunsuri până la 164, s-a și anunțat în comunicat, dar și așa, 164 de oameni care au făcut boala din 45.000 este un lucru foarte bun. Ba mai mult, se pare că acești oameni care au făcut boala sunt din lotul care a primit ser simplu, și nu vaccinul cel nou, ceea ce înseamnă și ne dă motive de optimism că acest vaccin va avea eficiență foarte bună” - a explicat Sandra Alexiu. „Nu știm însă cât va dura această apărare, pentru că unele vaccinuri, după cum știți, țin o viață întreagă și e nevoie de o singură doză, altele, cum este vaccinul gripal, trebuie să le facem în fiecare an, pentru că eficiența lui este bună, dar durata anticorpilor este doar de un sezon”, atrage atenția medicul de familie.
Când ajunge vaccinul în România și când începe vaccinarea
O dată exactă când vaccinul va fi distribuit în România, precum și o dată exactă a începerii vaccinării nu există deocamdată. Însă, autoritățile preconizează că acest lucru se va întâmpla cel mai devreme în decembrie 2020 când prima tranșă de doze va ajunge la noi, iar din ianuarie 2021 ar putea demara vaccinarea. Prioritate va avea personalul medical.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, anunța la sfârșitul lui octombrie că primele doze din vaccinul anti-Covid vor ajunge în România la sfârșitul lunii decembrie, iar din ianuarie ar urma să înceapă vaccinarea mai întâi a personalului medical. „Avem o primă tranșă care ar trebui să vină la sfârșitul lui decembrie și să începem în ianuarie vaccinarea. Intenția noastră este - și în planificarea pe care o avem - ca personalul medical să fie vaccinat în acea perioadă, pentru a putea avea o linie întâi solidă”, spunea ministrul Sănătății, la videoconferința Profit Health Forum.Tătaru a precizat că este vorba despre vaccinul contractat de Comisia Europeană.
Vlad Mixich, expert în politici de sănătate publică, a declarat la Digi24 că data cea mai optimistă la care vaccinul ar putea fi distribuit, inclusiv pentru România, este martie 2021. O dată pesimistă pentru primul val de distribuție ar fi sfârșitul anului viitor, în cazul în care studiile de fază 3, în prezent în derulare, vor da peste niște obstacole în special legate de siguranță. Dar vestea bună, vestea grozavă și solidă a anunțului de la începutul acestei săptămâni este că această tehnologie, care este una nouă - nu există în prezent un vaccin aprobat care să folosească această tehnologie - funcționează. În plus, există și alți trei candidați care sunt într-o fază avansată a studiilor clinice care folosesc o tehnologie asemănătoare, ceea ce înseamnă că avem speranțe: dacă vaccinul acesta nu va fi așa de rapid, atunci mai există în block-starturi alți trei cai pe care putem paria cu șanse destul de bune în acest moment, a punctat Vlad Mixich.
Klaus Iohannis a explicat recent într-o conferință de presă cum ar urma să se desfășoare campania de vaccinare anti-Covid, atunci când un vaccin va deveni disponibil pe piață. Cel mai probabil, vaccinarea populației va începe în vara anului 2021. Pioritate vor avea, înaintea populației generale, personalul medical și cel esențial în lupta cu pandemia. „Există un licăr de speranță. Ați observat cu toții că în ultimele zile au apărut știri pozitive despre posibile vaccinuri. Nu știm în ce zi, în ce săptămână acestea vor fi disonibile, însă este foarte probabil ca ele să fie la dispoziția noastră în România, începând din primul trimestru al anului 2021, în tranșe, nu vom avea toate dozele de la început. Vom începe cu vaccinarea întregului personal medical. Vaccinarea populației va avea loc în primăvară, spre vară”, a declarat t președintele Iohannis.
Prin urmare, încă nu se știe exact când vor ajunge dozele în românia și când va începeefectiv vaccinarea căci declarațiile oficial pe acest subiect se contrazic. Vestea bună este că vaccinul există și dă rezultate peste așteptări.
Cum a fost făcut vaccinul Pfizer-BioNTech
În mod normal, un vaccin clasic folosește un virus inactivat sau o secvență a lui. De data aceasta, lucrurile stau altfel. Octavian Voiculescu, cercetător în genetică la Cambridge, a explicat la Digi24 care este tehnologia folosită în acest vaccin: „Ne închipuim că virusul este un fel de intrus, un impostor. Treaba unui vaccin este să-mi dea un portret-robot al virusului. Un vaccin clasic, mă desenează așa cum sunt, cu cap și corp, dar vaccinurile noi sunt mai bune pentru că desenează foarte precis doar capul, fiindcă numai de chip mă folosesc, până la urmă, ca să mă dau drept impostor. Deci, informația pe care o conțin vaccinurile noi - și cele de la Moderna și BioNTech, și cele cu adenovirus, precum cel de la Oxford - este o descriere foarte precisă a chipului, ceea ce este foarte avantajos în cazul coronavirusului, care vine cu unele probleme precum furtunile de citokine, deci e foarte avantajos să producem anticorpi pentru proteina spike, de pildă, anticorpi locali, care împiedică virusul să se lege de receptori, și nu anticorpi pentru restul corpului virusului sau intrusului, care poate să favorizeze apariția furtunii de citokine”, a explicat cercetătorul. „Nu mi-au decupat pur și simplu chipul dintr-o poză, ci l-au recompus din pixeli, cum ar veni, fiindcă avantajul în ziua de azi este că știm virusul, e secvenționat întregul genom și putem să-l manipulăm, să reproducem bucăți din el. E, dacă vreți, o imagine digitalizată foarte precisă, nu e un sketch, așa, făcut artistic”, și-a încheiat Octavian Voiculescu descrierea plastică a vaccinului.
Alte vaccinuri contractate de Comisia Europeană
Până în prezent, Comisia Europeană a semnat alte trei contracte cu companii farmaceutice care lucrează la producerea unui vaccin anticoronavirus.
Acord cu Astra Zeneca
La 27 august 2020 Comisia Europeană a semnat un acord cu compania AstraZeneca pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, cu opțiunea de a cumpăra încă 100 de milioane de doze, direct de către statele membre, respectând proporția populațiilor. Dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford, vaccinul produce efecte imunologice bune atât la persoane tinere, cât și la cele în vârstă. El se află în faza a treia de studiu clinic, ultima înainte de a fi supus aprobării. Studiul clinic a fost reluat și în SUA, după ce fusese oprit din cauza unei reacții adverse la un pacient.
Acord cu Sanofi
La 18 septembrie 2020, Comisia Europeană a semnat un al doilea contract cu Sanofi-GSK pentru achiziționarea tot a 300 de milioane de doze din potențialul vaccin anti COVID-19. Deocamdată, vaccinul lor este doar în faza a doua de testare clinică, care a început în septembrie, iar rezultatele sunt așteptate în decembrie. Tot atunci ar fi programată să înceapă și faza a treia, cea mai importantă.
Acord cu Johnson & Johnson
La 7 octombrie 2020 se semnează un al treilea contract pentru un potențial vaccin cu Janssen Pharmaceutica NV, una dintre companiile farmaceutice Janssen ale concernului Johnson & Johnson. Contractul prevede achiziția a 200 de milioane de doze, iar statele mai pot cumpăra individual încă alte 200 de milioane de doze în total. Vaccinul Janssen se află în faza a treia de testare clinică în SUA, dar procesul a fost întrerupt din cauza apariției unei „boli inexplicabile” la unul dintre voluntari. Pe 26 octombrie, compania a anunțat că se pregătește să reia testarea, fără a preciza natura incidentului, dar afirmă că nu poate fi stabilită o legătură între vaccin și acel episod advers, transmite Radio Europa Liberă.
