Tradiţii pentru spor şi sănătate la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei

Cu excepţia Maicii Domnului, chipul Sfântului Nicolae a fost ilustrat în sute de mii de albume şi de icoane, mai mult decât al oricărui sfânt. Ca patron spiritual al multor ţări precum Olanda, Rusia, Grecia, Sicilia, al numeroase oraşe din Germania, din Austria, Elveţia, Italia, Belgia şi din Franţa (Lorraine), Sfântului Nicolae îi sunt atribuite numeroase fapte bune şi mai bine de 21 de miracole.

În diferite studii teologice, sfinţii părinţi spun că, la marile sărbători, atunci când se deschide cerul pentru câteva clipe, credincioşii îl văd pe Sfântul Nicolae stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu.

Apărător al credinţei în Iisus, protector al comercianţilor, călătorilor, fetelor nemăritate, al mireselor şi mai ales al copiilor şi şcolarilor, Sfântul Nicolae este unul din cei mai îndrăgiţi sfinţi din întreaga lume, pentru că el răspunde la fiecare rugăciune, aducând câte o surpriză copiilor şi celor necăjiţi.

Istoricul sărbătorii

Legendarul Moş Nicolae a existat cu adevărat. El s-a născut în jurul anilor 280, în localitatea Patara Lichiei ( pe teritoriul Turciei de astăzi), trecând la viaţa veşnică în jurul anului 354, în localitatea Mira (astăzi Demre, din Turcia), situată la circa 4 km de Malul Mării Mediterane. Tânărul Nicolae a fost unicul fiu al unei familii înstărite şi a urmat studii la cele mai importante instituţii de învăţământ din acele timpuri.

După moartea părinţilor Teofan şi Nona, Nicolae şi-a împărţit averea săracilor şi a întemeiat Mânăstirea Sion, în apropiere de capitala provinciei, unde s-a şi călugătit. Totodată, după trecerea la cele veşnice a unchiului său (fratele mamei sale), arhiepiscopul cetăţii Mira din localitatea Lichia, tânărul Nicolae a fost numit în locul acestuia, printr-o minune. Arhiereii ţinutului s-au rugat la Dumnezeu să-i ajute să-l găsească pe cel mai vrednic care să preia această demnitate.

Cărţile religioase dedicate Sfântului Nicolae menţionează că unul dintre episcopi a avut un vis premonitoriu: un bărbat care purta o aureolă de sfânt a spus că va fi ales arhiereu acela care va intra primul în biserică, în ziua următoare. Un episcop a urmărit cine a intrat primul în biserică în acea zi şiSfântul Nicolae a fost alesul.

Documentele vremii spun că în anul 303, Împăratul roman Diocleţian le-a cerut supuşilor să-l venereze ca pe un zeu. Cu preţul unei pedepse aspre, Nicolae a cinstit creştinătatea şi a propovăduit dreapta credinţă, opunându-se dorinţei împăratului.

Cu aceeaşi tărie, Sf.Nicolae a pledat pentru dreapta credinţă combătând erezia lui Arie la primul Sinod convocat de împăratul Constantin cel Mare la data de 20 mai 325 d.H, Sinod care s-a întrunit în localitatea Niceea. În rândul invitaţilor, la înaltul for religios a participat şi Arhiepiscopul Nicolae, dar şi ereticul Arie care tăgăduia divinitatea lui Iisus şi susţinea că Hristos este numai un om înzestrat cu puteri supranaturale.

Sfântul Nicolae se temea că ereticul Arie poate fi luat în serios de participanţii la Sfântul Sinod şi, furios, el şi-a încheiat propria pledoarie cu un gest aspru, pălmuindu-l pe Arie. Pentru acest gest, Sfinţii părinţi i-au luat omoforul arhieriei, fiind întemniţat pentru câţiva ani.

Se spune că, de atunci a apărut obiceiul ca toţi copiii neascultători să primească în ghetuţe un beţişor, care să-i cuminţească.

Data trecerii la cele veşnice a Sfântului Nicolea este incertă. În opinia unor teologi, Sfântul Nicolae a trecut la cele veşnice în anul 354 ; alte surse religioase spun că Sfântul Nicolae a fost înmormântat la data de 6 decembrie în anul 352 în Mânăstirea Sionului, ctitorită de el.

Din anul 1087, moaştele Sfântului Nicolae au fost duse de negustorii italieni în Catedrala Sfântul Nicolae din oraşul Bari, unde vin să se roage pelerini din lumea întreagă. Câteva părticele au rămas şi în localitatea Mira Lichiei, unde i-a păstorit multă vreme pe credincioşii din acea zonă.

În Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti există moaşte ale Sfântului Nicolae, mai precis mâna cea dreaptă a Sfântului. Alesul odor a fost dăruit sfântului lăcaş de voievodul Mihai Viteazul, cu câteva luni înainte ca el să fie ucis.

La rândul său, domnitorul român a primit sfântul odor în semn de preţuire de la Cardinalul oraşului Bari. De sute de ani, această relicvă îi ocroteşte pe bucureşteni, săvârşind multe minuni în viaţa celor care se roagă cu evlavie la Sfântul Ierarh să-i scape de necazuri.

„ Din vremea când era arhiereu, Sfântul Nicolae a rămas în legendă în legătură cu un văduv foarte sărac, tatăl a trei fete pe care l-a scăpat de mizerie şi de păcat.

Tatăl lor voia să le trimită spre desfrânare, să-şi câştige existenţa din practici ruşinoase; aflând despre această situaţie dramatică, Sfântul Nicolae le-a aruncat pe fereastră, discret, mai multe pungi cu galbeni să le fie de trebuinţă, salvându-le astfel pe fete să păcătuiască.

Cu banii primiţi, tatăl le-a şi măritat. De atunci s-a perpetuat spiritul dărniciei al înaltului ierarh, care oferă daruri, în schimbul cuminţeniei sufleteşti şi trupeşti. Sfântul Nicolae a fost plin de iubire faţă de oameni, iubire izvorâtă din dragostea faţă de Dumnezeu, care L-a făcut sensibil la problemele semenilor şi la rugăciunile lor, în viaţa de toate zilele.

Şi în Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu) există un fragment din moaştele Sfântului Nicolae; aici credincioşii se roagă cu veneraţie şi încredre în ajutorul Ierahului Nicolae, ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot în sfântul lăcaş.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În tradiţia populară, Sf. Nicolae este protectorul comercianţilor, al călătorilor, marinarilor, fetelor nemăritate şi sărace, al mireselor şi mai ales al copiilor mici şi al şcolarilor.

În iconografie, Moş Nicolae este înfăţişat călare pe un cal alb, purtând o barbă albă, bogată, iar când o scutură, peste pământ cad fulgi de nea. Atunci, în popor, se spune :" Iată, a întinerit moş Nicolae".

Zăpada lui Moş Nicolae aduce rod bogat pe ogoare

În tradiţia populară, dacă ninge de moş Nicolae, anul care vine va aduce rod bogat în grădini şi pe ogoare.

Este bine ca un bulgăre din această zăpadă să fie adus în casă şi să fie pus într-un vas. După ce acesta se topeşte, apa rezultată se pune în glastrele cu flori, pentru ca membrii familie să petreacă iarna cu sănătate şi spor în munca lor.

Din timpul vieţii, Sfântul Nicolae a fost binecuvântat de Dumnezeu cu harul minunilor. Pentru că Ierarhul a făcut unele miracole pe mare, Sfântul este considerat protectorul corăbierilor. Foarte cunoscut este episodul salvării unui corăbier care se îndrepta spre locurile sfinte. În timpul unei furtuni care s-a abătut pe mare, acesta a cerut ajutorul Sfântului Nicolae să-l apere de la înec.

Cei care călătoresc cu diferite mijloace de transport trebuie să poarte în timpul călătoriei o iconiţă a Sfîntului Nicolae.

La moaştele sale, adăpostite acum la Biserica San Nicola din Bari, Italia, bolnavii veniţi din toate punctele cardinale se vindecă de boli incurabile.

Numeroase biserici din ţara noastră , şi mai ales din Transilvania, poartă hramul Sfântului Nicolae. Bolnavii îşi găsesc alinare rugându-se în astfel de biserici care poartă hramul Sfântului.

Sărbătoarea darurilor

Sărbătoarea Sfâtului Nicolae este asociată cu darurile pe care le oferim copiilor, rudelor şi prietenilor. Figurinele de turtă dulce (inimioară, cloşcă, măr sau rândunică), preparate cu multă miere, cu nuci şi cu scorţişoară sunt dulciuri delicioase şi simboluri ale longevităţii.

Icoana Sf. Nicolae, sfinţită la o biserică cu hramul Sfântului Ierarh, dăruită persoanelor cu probleme de sănătate sau care se confruntă cu mari necazuri, face minuni în scurt timp, spun preoţii vizionari.

Prin tradiţie, în ziua Sfântului Nicolae este bine să dăruim celor dragi: dulciuri, fructe ( mere, struguri, nuci), cărţi educative, lumânări colorate, o pungă cu grâu sau cu orez, simboluri ale sporului în gospodărie, flori şi mai ales busuioc.

Nu trebuie să oferiţi celor dragi obiecte ascuţite-truse, obiecte de menaj, obiecte de decor de culoare neagră, nici fulare, mărgele sau cravate.

Copiii harnici să le dăruim fructe, covrigi şi colăcei cu miere, aşa cum le oferea copiilor episcopul Nicolae.

Dacă cineva v-a supărat şi aţi alunecat în marele păcat al blestemului, din această zi este bine să începeţi un ritual cu novene, cu ajutorul duhovnicului vostru.

Darurile pe care le oferiţi se înăşoară în săculeţe de culoare albă sau aurie şi se pun în cizmuliţe sau în pantofi.