Trăim vremuri în care este foarte important ca oricine să-și poată îngriji cât mai mult starea de sănătate! Nu doar cei care au studii de specialitate sau cei cu o pasiune deosebită pentru a se menține în formă maximă. Pentru a veni în sprijinul cititorilor săi, Click! pornește o campanie de informare în care medicii specialiști explică modul de funcționare al organismului uman. Îți vine să mănânci mai mult când stai acasă? Gândește-te mai bine la ce faci! Ai toate motivele să-ți faci griji!


În această perioadă, persoanele care trăiesc în autoizolare sau în carantină trebui să fie cu mare băgare de seamă. Statul în casă îi poate feri mai bine de infectarea cu coronavirus, dar le poate pune sănătatea în pericol din alte motive. Sedentarismul poate fi un dușman la fel de temut pentru organism, chiar dacă efectele sale nocive nu se văd de la o zi la alta.

Iată în continuare niște statistici realizate de platforma de educație revoluționară TED-Ed, cifre care par și așa îngrijorătoare. Darămite dacă luăm în calcul că, atunci când stai pe o perioadă mai lungă acasă, tendința de a mânca crește și mai mult.

Consumăm o tonă de mâncare pe an

Pe întreaga planetă, oamenii mănâncă în medie între 1 și 2,7 kilograme de mâncare pe zi. Asta înseamnă între 365 de kilograme și o tonă pe an, de persoană! Dacă ducem calculul mai departe, până la 80 de ani ajungem să consumăm în medie între 29 și 80 de tone de mâncare... Și fiecare firimitură din toată această mâncare are același traseu: sistemul digestiv.

Compus din zece organe care se desfășoară pe 9 metri lungime – de la cavitatea bucală până la anus – și peste 20 de glande specializate în digestie, toată acestă „mașinărie” numită sistem digestiv lucrează neîncetat pentru a transforma mâncarea „brută” în nutrienții și energia de care are atât de mare nevoie organismul uman pentru a supraviețui și funcționa: carbohidrați, grăsimi, proteine, vitamine.

Dr. Raluca Stănciulescu, Medic Primar Gastroenterologie, explică modul în care se desfășoară procesul de digestie. și oferă sfaturi extrem de utile, pentru a evita problemele cauzate de mâncatul excesiv sau haotic.

Dr. Raluca Stănciulescu: „Un proces complet de digestie poate dura 3-4 zile”

sistemul_digestiv_shutterstock.jpg

sistemul digestiv digestie alimentatie nutritie
Pentru a-și lua din hrană nutrienții necesari pentru supraviețuire, organismul supune hrana unui proces laborios
foto: Shutterstock

 

„Procesul de digestie înseamnă transformarea tuturor alimentelor la nivelul tractului digestiv, începând de la nivelul cavității bucale, până ce ajung la substanțe organice foarte simple, care pot fi absorbite, asimilate de organism. Acest proces începe chiar la nivelul cavității bucale, unde alimentele sunt mestecate, prin procesul de masticație, apoi îmbibate cu salivă; astfel se formează ceea ce noi numim bolul alimentar. Acesta este ulterior propulsat prin faringe, prin esofag, până la nivelul stomacului. Aici, bolul alimentar întâlnește secreția produsă de stomac, sucurile gastrice, bogate în acid clorhidric și enzime. Apoi, prin contracțiile pereților stomacului, se propulsează această pastă care se numește chim gastric și este foarte acidă spre intestinul subțire. Abia de aici încep procese mai complexe de digestie, prin acțiunea sucurilor pancreatic și biliar. Începând din acest moment, substanțele nutritive se transformă în substanțe din ce în ce mai mici. Proteinele, de exemplu, se transformă în aminoacizi, glucidele în glucoză și fructoză, lipidele în acizi grași și glicerol. Abia sub forma aceasta substanțele nutritive vor fi absorbite, la nivelul intestinului subțire, apoi intră în circulație fie sangvină, fie pe cale limfatică și așa ne furnizează nouă energia de care avem nevoie. Reziduurile, adică tot ce rămâne după acest proces complex de digestie și absorbție, ajung la nivelul colonului, care este ultima parte a tractului digestiv. Acolo, împreună cu o mare cantitate de bacterii, vor forma materiile fecale, care vor fi eliminate, ulterior, prin procesul de defecație. În total, acest proces poate dura până la trei-patru zile, la pacienții constipați chiar mai mult”, explică dr. Raluca Stănciulescu. Acest proces poate fi urmărit și în clipul de mai sus!

Sfaturi utile de la dr. Raluca Stănciulescu, pentru a vă bucura de o digestie ușoară

 

gastroenterologie_-_dr._raluca_stanciulescu.jpg

raluca stanciulescu gastroenterologie spital Sanador
Dr. Raluca Stănciulescu este Medic Primar Gastroenterologie, la Spitalul Sanador din Capitală
foto: sanador.ro

 

  1. Hidratați-vă cât mai bine! – Mai ales în prima parte a zilei. Un sistem digestiv bine hidratat va funcționa „ca uns”.
  2. Beți apă inteligent! – Cu jumătate de oră înainte de masă și în timpul mesei sau imediat după nu ar trebui să consumăm lichide. Ideal ar fi să mai bem apă abia la minimum o oră și jumătate după masă, chiar două. În acest fel, nu îngreunăm digestia. Dacă diluăm sucul gastric, alimentele nu vor mai fi dizolvate corespunzător și mărind volumul bolului alimentar din stomac acesta va porni mai greu spre intestine.
  3. Mestecați bine de tot înainte de a înghiți! – „Hrana trebuie mestecată cât mai bine înainte de a fi înghițită, pentru a fi cât mai bine mărunțită și digerată”.
  4. Mâncați lent – „Mai există încă un mare beneficiu, dacă reușim să mestecăm tot ce mâncăm cât mai bine. Prin mestecarea prelungită ne luăm timpul necesar pentru alimentație. Senzația de sațietate nu apare foarte repede, ci mai târziu, cam la 20 de minute după ce am început să mâncăm. Cu cât mestecăm mai încet și ne acordăm timp, cu atât mai bine: apare senzația de sațietate înainte să ne încărcăm stomacul foarte mult”.
  5. Nu ciuguliți nimic între mese – Între mese trebuie lăsată o pauză de minimum două ore și jumătate, maximum patru, pentrua eficientiza digestia. „Recomand mâncatul cu mese regulate, nu ronțăitul permanent. Din păcate, oamenii foarte stresați, obosiți, care trăiesc pe fugă, în loc să se așeze și să-și mănânce mesele normal, ronțăie permanent câte ceva. Ronțăiala asta permanentă dereglează toți hormonii, organismul este dat peste cap cu totul. El nu mai știe care este foamea sau care e pofta sau care este mâncatul pe fond de stres”.
 
 
Loading...