Am intrat în sezonul cireșelor, delicioasele fructe doldora de substanțe nutritive și remedii valoroase pentru mai bine 90 de afecțiuni, printre care și cancerul. Indiferent de soi, fie că sunt dulci, amare, de culoarea rubinului, negre sau albe, cu pulpă moale, semipietroasă sau pietroasă, cireşele sunt surse dovedite de energie.


În acelaşi timp, nutriționiștii din numeroase țări susțin că cireșele,   fructele- vedetă ale lunii iunie, întăresc sistemul imunitar şi ne ajută să luptăm împotriva bolilor cronice, frecvente în secolul vitezei: oboseala cronică, obezitatea, afecţiunile cardiace, hepatice, renale, cancerul şi îmbătrânirea prematură.

 

Cireșele sunt un tonic pentru orice vârstă

Vitaminele A, B şi C,  sărurile de sodiu, potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, alături de microelemente, precum zinc, cupru, mangan, cobalt şi de zaharurile, substanțe active prezente în compoziţia cireşelor ne menţin în formă. Dacă le consumăm proaspete, sub formă de suc, sau sub formă de cură, pe care o putem repeta de mai multe ori în sezon, cireşele sunt un tonic pentru orice vârstă.        

 

Ce spun specialiștii despre valoarea nutrițională a cireșelor

Deoarece a studiat îndeaproape efectele cireșelor asupra sănătății noastre, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competențe în fitoterapie și nutriție, a precizat calităţile diuretice, revigorante, depurative, sedative şi tonice ale cireşelor : ”O cură de cireşe este benefică pentru convalescenţi, pentru bolnavii cu afecţiuni renale, cu reumatism sau gută, dar şi pentru persoanele care vor să combată ateroscleroza. În același timp, cura cu cireşe are efecte salutare în convalescenţă, deoarece întârzie fenomenele de îmbătrânire , susține Eugen Giurgiu în studiul : ”Cireșele, un tonic pentru longevitate”.

 

Cireșele protejează sistemul nervos central

Cercetările recente ale neurologilor americani au demonstrat că în compoziţia cireșei există substanţe active care influenţează eficient mai multe funcţii ale sistemului nervos central.

De aceea, consumul de cireşe are efect sedativ şi de calmare. Acest lucru se datorează conţinutului semnificativ de potasiu existent în compoziția acestor fructe, dar și cetoaminelor, substanţe care scad nivelul adrenalinei acumulate în ţesutul nervos.

Cireșele au şi efecte laxative

 

Substanţele active din compoziția cireșelor joacă rolul unui reglator hepatic şi gastric, contribuie la regenerarea ţesuturilor şi au efect laxativ. Pentru vârstnici, cireşele fierte (sub formă de compot şi de dulceaţă) sunt mai indicate decât cele proaspete, pentru că se digeră mai uşor.

 Cireșele, benefice pentru atenţia distributivă

Consumul de cireşe sporeşte atenţia distributivă pentru  92 la sută dintre  femei şi pentru 86 la sută dintre bărbaţi. Acest fapt se datorează unor substanţe simple conținute de cireșe, precum unii eteri ai colinei. ”În urma unei cure cu cireşe acţionăm mai calm şi suntem mai prompţi în orice  împrejurare”, susține un grup de specialişti de la Oxford, care a studiat efectele acestor fructe între anii 2006-2008. De asemenea, aceleaşi studii au mai scos în evidenţă şi alte beneficii de care se bucură persoanele care s-au obișnuit să urmeze o cură de cireşe. De exemplu, persoanele care lucrează în medii poluate sonor (cum ar fi cadrele didactice), după o cură de cireşe sunt mai puţin stresate, deoarece nivelul atenţiei lor distributive crește în urma consumului de cireşe.

 

Cura cu suc de cireșe elimină toxinele

Sucul de cireşe este un puternic antioxidant. Un pahar cu suc, consumat zilnic un interval de 14 zile, ajută la eliminarea toxinelor şi resturilor alimentare nedigerate la timp. Pentru reumatici, pentru  artritici şi gutoşi, sucul de cireşe îndeplineşte misiunea de curăţare a intestinelor şi a căilor urinare.

 

Și 100 g cireşe pe zi ajută în cura de slăbit

Cercetările riguroase ale nutriționiștilor europeni au dovedit că persoanele care consumă zilnic 100 gr de cireşe, într-un interval de 12 zille, reuşesc să slăbească trei-patru Kg  -deoarece cireșele au puține calorii (68 calorii la 100 g de fruct), rata de absorţie a grăsimilor este cu 30 la sută mai mică, iar a glucidelor se reduce şi ea cu 15 la sută. În timpul curei se consumă ceaiuri de plante și cei doi litri de apă sunt obligatorii. De asemenea, în timpul curei hrana trebuie să conțină salate cu legume și fructe. Porția zilnică de cireșe reușește să păcălească foamea...

 

Cireşele, la concurență cu somniferele clasice

Concluziile specialiştilor de la Oxford au mai scos la iveală un alt fapt pozitiv: „devoratorii” de cireşe, care consumă zilnic cel puţin 250 g de fructe proaspete coapete, au un somn mult mai liniştit, scapă de sentimentul de frică şi au vise mult mai plăcute.

 

 Cireșele, medicamente pentru inimă și hipertensiune

Un consum prelungit de cireșe este de mare ajutor în cazul hipertensivilor care sunt la debutul bolii. În acest caz, cireșele  contribuie la normalizarea valorilor tensiunii sanguine, fără ca bolnavii să urmeze vreun tratament medicamentos, precizează într-un comunicat specialiștii Asociației Americane de Nutriție. În același timp, pentru hipertensivii cronici, sunt recomandate în mod special ceaiurile din cozi de cireșe sau de vișine, pentru că ele au un puternic efect diuretic. De asemenea, specialiștii americani recomandă cura cu cireșe și cardiacilor, deoarece delicioasele fructe contribuie la reducerea colesterolului rău (LDT).

 

Cireșele au un efect remarcabil antitumoral

Cireșele au trezit interesul cercetătorilor din diferite țări și, după numeroase studii realizate timp de două decenii, specialiștii respectivi au demonstrat că  un consum sistematic de cireșe, continuat cu alte fructe de sezon (vișine, afine, zmeură, prune) are un remarcabil efect antitumoral. În caz preventiv, se recomandă câte un consum de  0,5 Kg  de cireșe pe zi , iar în cazul cancerului instalat, doza cotidiană este de 0,8 kg pe zi.  Pentru cancerul mamar  și de col uterin cercetătorii recomandă o dietă bogată în cireșe negre, vișine și afine, deoarece aceste fructe contribuie la reglarea hormonală, proces esențial în cazul acestor forme de cancer. În paralel cu consumul acestor fructe, dieta   bolnavilor de cancer mamar sau de col uterin trebuie să fie săracă în carne, zahăr  și aditivi chimici, pentru ca boala să intre în remisie, recomandă specialiștii.

 

De ce nu  trebuie să aruncăm cozile de cireşe

Codiţele de cireşe sub formă de infuzie tratează bolile căilor urinare, hipertensiunea arterială, edemele şi afecţiunile aparatului cardiovascular datorită efectului antiinflamator, diuretic şi dezinfectant. Un ceai diuretic se prepară din 30 g de cozi de cireşe  care se fierb timp de 10 minute, într-un litru de apă. Apoi, ceaiul se strecoară şi se bea câte trei ceşti pe zi.

 

Ce trebuie să știm despre cura cu cireșe

În timpul unei cure cu cireşe dulci sau cu suc de cireşe, care să dureze una-două zile pe săptămână, putem consuma doar cireşe proaspete, câte 0,5 kg pe zi sau două pahare cu suc. Efectele dietei contribuie la detoxifierea organismului. Valoarea energetică  a acestor cireşe este de 45-98 kcal la 100 de grame, în funcţie de soiul acestor fructe.   

Cireşe  galbene sau negre stimulează digestia

Cireşele galbene sau deschise la culoare stimulează digestia şi au un puternic efect diuretic. În acelaşi timp, cele de culoare roşie sau negre au efecte antioxidante. Aceste soiuri ajută în bolile  hepatice, cardiovasculare, renale sau în diabet şi întârzie  procesul de îmbătrînire.     

 

 Reţetele săptămânii

 Sirop de cireşe

 Ingredietente : 500 gr cireşe, 150 gr. căpşuni, 800 g zahăr, 500      ml apă, 1lămâie, 1 aspirină 

 Cum se prepară:

Amestecaţi cireşele cu sâmburi cu tot, cu căpşunile şi apa;  apoi zdrobiţi-le bine şi puneţi-le la rece, în frigider, pentru 24 de ore. După acest interval, puneţi cireşele într-o bucată de tifon şi stoarceţi foarte bine tot sucul. Din aceste ingrediente obţineţi circa 800 ml suc de cireşe.  Puneţi într-un vas sucul şi zahărul ( în cantităţi egale), lăsându-le să fiarbă la foc mic.  Amestecul trebuie să dea într-un singur clocot; înainte de a  stinge focul, adăugaţi sucul unei lămâi. După  zece minute, timp în care siropul se răceşte puţin, luaţi câteva linguri din sirop în care dizolvaţi aspirina. După aceea, amestecaţi aspirina dizolvată în siropul cald. Când siropul s-a răcit, turnaţi-l în sticle. Păstraţi siropul la loc răcoros.
  

 

 

 
 
Loading...