Dragă Cătălin Măruţă,
Duminică a fost ziua ta…Cu un mic decalaj, căci gestul contează, îți zic ”Să ne trăiești!”
Ești una dintre vedetele autentice de tv de la noi. Născut, nu făcut… Ajuns evolutiv, nu inventat peste noapte. Ai farmec, ai carismă, ai spontaneitate. Și ai evoluat enorm de când erai la TVR și realizai ”Tonomatul D P 2”. Sincer, pe atunci nu-mi plăceai prea tare. Sigur, că poate erau și constrângerile unui post de talie națională. Ba, cred că te-am criticat de câteva ori în cronicile mele TV. Dar, spre deosebire de mulți alții, în continuare ai crescut frumos, nu te-ai plafonat și ai rămas mereu proaspăt. Ceea ce-ți doresc în continuare cu emisiunea ”La Măruță”…
Dar cel mai important lucru pentru un jurnalist de orice profil este să ai - și ai…- curiozitate. Știi să descoși, să scormonești, să vezi ceea ce alții doar zăresc. Ești ca în gluma aia bună care zice că ”eu nu caut, eu găsesc…”. Asta te ține mereu proaspăt în ochii telespectatorului. Și de când te știu pe micile ecrane ai fost în atenția lui cu subiectele propuse.
Mai ai o calitate care nu e calitate, ci mai mult o alianță, dar care te ridică oarecum în ochii omului - nu vreau să insinuez nimic... Ai o soție frumoasă și la fel de populară. Care cântă. Cu o voce genială și talent înnăscute. Andra…Rar se întâmplă ca doi soți de meserie publică să fie atât de îndrăgiți așa ca voi doi. Sunteți un cuplu tânăr, stabil și aș putea spune, exemplar. Nu fac referire musai la vremurile vechi în care a face copii era o datorie de onoare sau o sarcină revoluționară, dă-le naibii pe alea! Deși, iată acum când intervențiile aniticoncepționale sunt libere la ce populație am ajuns?! Noi, considerați un popor de mărime mijlocie…O să ne batem cu Malta sau Andorra…
Nu am nostalgii. Am doar regrete. . Mă bucură enorm că-ți//că vă iubiți copiii. Să mai faceți…! Și din acest punct de vedere - demografic - deși de 50 de ani fac alergie la vocabulă … - ești minunat alături de Andra, altă minunată… Mă gândesc la relaxarea fericită cu care trăiți. Da, știu. Zice lumea că vă dă buzunarul să faceți copii. Dar eu mă gândesc la bunica maternă care era din 6 copii. Sau la socrii din Ardeal care proveneau din familii de 7-8 copii, și nu erau deloc bogați. Iaca erau mijocași cu ceva pământ și o perie de pădure… Altfel gândește azi românul și rău face. Căci, iată, dacă o duce mai bine în Spania, Italia, de ce nu vine de acolo cu 4-5 copii? De ce? E o concepție nefastă.
…Dar vorbeam despre tine dragă Cătălin, la aniversarea ta și m-am cam rătăcit în demografie…. Măruță, îți urez să nu-ți pierzi imaginația profesională și să vii pe ecrane cu noi și atrăgătoare idei. Mulți ani cu bine!
